Blog
Sfaturi pentru începători la căpșuni
Cei mai mulți fermieri sau viitori fermieri deși iarna, în anumite zone nu și-a făcut simțită prezenta în felul în care noi, cât și plantele, eram obișnuiți, sunt cu gândul la înființarea noilor plantații sau culturi. Cu toți suntem de acord că vremea este foarte capricioasă și a devenit un factor problemă cănd ai de a face cu o managementul consecințelor acestui factor, iar cultura căpșunului deși este o cultură accesibilă și relativ ușor de întreținut, nu scapă neafectată de aceste schimbări și presiuni exterioare.
În primul rănd ca și specialist conștientizez faptul că în ultimi ani au apărut o mulțime de soiuri noi, fiecare cu fișa tehnică, calitățile și necesitățile sale, iar asta fiind foarte diferit de la un soi la altul, iar literatura de specialitate nemaifiind de actualitate, iar informațiile din mediul internetului sunt foarte vaste, și de foarte multe ori eronate.
Aici îmi doresc să trag un semnal de alarmă, pentru a fi capabili să facem față schimbărilor avem nevoie să stăpânim foarte bine informațiile de bază a culturii pentru a evita greșelile care ar putea compromite o plantație. În principiu e ușor să sugerezi o soluție rapidă când nu știi mai multe informații despre o problemă, când nu înțelegi cauzele producerii ei sau sau cât de mare și complexă este ea, pentru asta avem nevoie de ajutorul celor care știu să selecteze informația potrivită pentru noi și să combine asta cu practica. Eu sunt convinsă că în acest domeniu nu se aplica proverbul ”teoria nu ne omoară” ci accesul la o informație corectă ne poate ajuta să menajăm mai ușor provocările care vin odată cu succesul unei culturi.
De unde începem?
Ca și producători ne așteptăm ca fructele noastre de căpșuni să arate perfect uniforme și cât mai mari dar să aibă un gust cât mai dulce și învăluit de aroma unică și specifică soiului ales. Ca să putem atinge acest țel trebuie să ne asigurăm că plantele sunt sănătoase și considerăm că plantele sunt sănătoase când se dezvoltă într-un mediu ferit de boli și dăunători și au un conținut ridicat de minerale și zaharuri ca glucoza și fructoza. Accesul plantei la un nivel optim de minerale și alți nutrienți o ajută să funcționeze la capacitate maximă și să producă complexele de zaharuri, aminoacizi și proteine complete.
Acești compuși vor ajuta planta să construiască un sistem imunitar cât mai puternic împotriva bolilor și pereți celulari care vor fi destul de puternici să reziste împotriva atacurilor insectelor dăunătoare.
Pornind de la întelegerea acestui mecanism putem vedea de ce e important să respectăm fiecare pas din tehnologia de înfiintare a unei culturi de căpșuni pentru a evita ca mai tărziu să se facă investiții în combare care ar fi putut fi prevenite.
Pentru început vreau să abordez două puncte, primul este pentru cei care sunt la început și doresc să înființeze o cultură de căpșuni și este vorba despre alegerea terenului optim pentru această cultură.Căpșunul preferă în general solurile cu textura mijlocie, lutoase, luto-nisipoase, permeabile și cu o bună capacitate de reținere a apei, evitând zonele în care se formeze crustă după ploi (luncile râurilor, cernoziomuri, cenușii de pădure, brun roșcat de pădure. Iar pH-ul solului să fie cuprins între 5,5-6,5 cu o reacție slab acida sau neutral. Ar fi de preferat ca terenul pentru căpșun să fie plan (fără denivelări) sau locuri unde băltește apa . Sa fie bine lucrat înainte de înființarea culturii, bine mărunțit, fertil, afânat, reavăn pe o adâncime de minim 20 cm pentru cultura clasică la sol pe paie sau peste 35 până la 45 cm pentru cultura pe folie de mulcire.
Căpşunul este o plantă cu sistem radicular relativ superficial, este pretenţios la însuşirile solului. Ca atare, plantele care au ocupat terenul anterior cultivării căpşunului, trebuie să-l îmbogăţească în substanţe nutritive şi să nu facă parte dintre speciile care pot prezenta boli şi dăunători comuni cu căpşunul cum ar fi usturoi, cartof, ceapă, castraveţi, tomate, vinete, ardei, deoarece aceste culturi contribuie la apariţia nematozilor(viermi din sol) şi servesc drept gazdă intermediară pentru acești dăunători.
Și cea mai des întalnită greșeală și un factor important: NU se plantează căpșun după căpșun pe aceeaşi suprafaţă de teren, numai după o perioadă de minim de 3 ani de repaus. Solurile devin epuizate și infestate de boli și dăunători.
Cercetările din marile centre din California au demonstrate în ultimii ani că este benefic să schimbăm chiar soiurile folosite la câțiva ani pentru a evita ca agenți patogeni să se adapteze treptat la rezistența sistemului imunitar.
Al doilea punct pe care doresc să-l ating este despre culturile deja înființate și despre una din lucrările peste care primăva se trece cu vederea sau se trece direct la curățarea frunzelor.
Descălţarea, constă în dezvelirea unei părţi a sistemului radicular al plantelor de căpşun, produsă prin sfărâmarea şi deplasarea pământului de pe rădăcini, datorită alternării îngheţului cu dezgheţul la suprafaţa solului. Astfel plantele răman cu rădăcina afară se deshidratează și se usucă.
Text preluat revista Ferma 2020
Autor Ing. Orlaie Taran Alexandra
