GOJI

Goji este cunoscut de peste 2000 de ani in Tibet si folosit in medicina traditionala datorita numeroaselor benficii curative. Localnicii care consuma zilnic sub forme diferite – ca fructe uscate, juice, ceai sau ca ingrediente in mincaruri – traiesc mai mult, mai energic si mai sanatos chiar si peste 100 de ani.

Cerințele față de mediu ale acestei specii sunt relativ puține, fapt ce o face ușor de cultivat și de îngrijit. Nanofanerofitul are o rezistență la ger destul de bună (-15 °C, -23 °C), dar numai pe perioade relativ scurte de timp. El preferă solurile nisipoase, argiloase sau chiar lutoase, însă bine drenate. Unii experți sunt de părere că acest arbust poate tolera și soluri foarte uscate sau salinizate, având și un rol de fixare a solurilor sau acționând ca barieră ecologică. PH-ul optim pentru dezvoltarea arbustului de goji este situat în jurul valorii de 7 (neutru), însă pot fi tolerate și soluri mai acide sau mai alcaline.

Cel mai adesea, bolile și dăunătorii nu apar din primul an de la înființarea culturilor. Printre dăunătorii semnalați pot fi amintiți: afidele, insecte din ordinul Thysanoptera, omizi, gândacul japonez (Popillia japonica), cicade sau musculița Drosophila suzukii Matsumura. Plantele de goji (mai ales fructele) s-au dovedit a fi atrăgătoare și pentru iepuri, păsări sau căprioare. Nu în ultimul rând, au fost consemnate și infestații cu specia de acarieni „Aceria kuko” (Kishida).goji78

goji77